Cartea contemporana trebuie sa fie mai incitanta decat un film sau un joc de
computer
Am obosit, si cred ca si dumneavoastra, de lamentarile ‘artistilor’
geniali care abia reusesc sa isi duca viata de azi pe maine, nefacand altceva
decat sa se planga de publicul incult si nereceptiv la maiestria lor. Cred ca ar
trebui sa recunoastem ca parte din talent se defineste si prin dibacia cu care
reusesti sa te apropii de public. Indiferent ca gusturile publicului iti par sau
nu indeajuns de rafinate, cred ca intelepciunea artistica consta in puterea de a
pleca de la niste premise prozaice si a le transforma in arta.
Arta de valoare este populara, este comerciala. Nu cred ca exista arta
elitista, intrucat sub acest titlu se ascund de fapt pseudo-artistii,
mizantropii si ratatii. Homer, Shakespeare, Victor Hugo, Hemingway, Marin Preda
- sunt scriitori buni intrucat au avut permanent priza la public. Aceasta perspectiva poate parea lipsita de romantism, dar cred sincer ca
valoarea se exprima in mod necesar si prin succes comercial, desi in mod evident
nu se rezuma la acest lucru. Atitudinea mea are ca scop
deconstruirea mitului artistului roman, de geniu dar neinteles.
Pentru a bate filmul, cred ca o carte trebuie sa fie neapasata de
problemele zilnice, trebuie sa fie lipsita de umbre si angoase, de nemultumiri
si frustrari. Publicul nu doreste sa mai auda despre problemele comunismului,
despre micimea oamenilor, despre mizeria tranzitiei, despre caraghioslacul
caragialesc al vietii publice, despre saracie si drame lacrimogene. Sunt sincer
convins ca literatura romana (la fel precum cinematografia) nu mai prinde la
public intrucat insista sa ofere scene si probleme care nu mai intereseaza pe
nimeni.
Este o explicatie falsa ca nu se mai citesc si nu se mai cumpara carti din
cauza lipsei de educatie sau din cauza invaziei distractiilor alternative. In
primul rand, este patetic si infatuat sa invoci lipsa de educatie tocmai in
secolul 21 cand peste 80% din populatia globului este in stare sa scrie si sa
citeasca, iar 60% din populatie a absolvit peste 8 clase - caz unic in istoria
umanitatii (inclusiv in Romania - precizare pentru sceptici). In al doilea rand,
filmele, jocurile pe computer, cluburile de noapte, sportul sau goana dupa bani
nu au luat locul cartilor. Nu exista incompatibilitati intre aceste tipuri de
activitati si citit. Incompatibilitatea apare intre cartile plicticoase si
dorinta publicului de distractie.
Cartea este un produs, ca oricare altul. Nu-i mai speciala, nu-i mai
pretentioasa. Iar succesul sau insuccesul unui produs nu se datoreaza publicului,
ci producatorului. Pe nisa de piata a distractiilor, cartea trebuie sa fie in
stare sa bata filmul.
Kiki Vasilescu
|